Strănepotul marelui Sadoveanu (pe mail)

Am primit zilele acestea un mail de la dl. Dan Herford, profesor de muzică în Olanda. Dl. Herford este fiul doamnei Smaranda – Caterina Herfurt, “unica mostenitoare a marelui scriitor român” Mihail Sadoveanu și acționar al editurii care poartă numele scriitorului. Îl asigur pe dl. Herford de toată considerația mea pentru munca sa și pentru promovarea valorilor muzicale romanesti in occident, de-a lungul celor 30 și de ani, de când a ales să se stabilească acolo. Aș vrea, totuși, să-l rog pe distinsul dl. Herford, să menționeze un neadevăr apărut în articolele mele despre marele scriitor Mihail Sadoveanu. Nu i-am pus la îndoială niciodată harul atins de lumina genialității sau valoarea operei sale. Nici locul de frunte ocupat, pe merit, în galeria scriitorilor români. Ce m-a contrariat și determinat să scriu acele articole a fost CARACTERUL său !

Tocmai luând în calcul valoarea operei sale imense, mă așteptam ca dl. Sadoveanu, după 1945 tov., să dea dovadă de verticalitate și să ia atitudine față de strivirea poporului român sub talpa bolșevică. Dar domnul devenit tovarăș Sadoveanu, a preferat un colaboraționism nedemn de scrierile sale. Nu este numai părerea mea, știți prea bine d-le Herford. Și pentru că tot l-ați adus în discuție pe N. Manolescu, iată opinia sa despre ”omul” Sadoveanu, publicată în România Literară, nr. 41 din 2001:

”Regimul comunist l-a tratat cu toate onorurile pe marele scriitor, aproape septuagenar în momentul introducerii cenzurii şi a realismului socialist. Autorul ”Luminii vine de la răsărit” s-a numărat printre puţinii intelectuali importanţi care n-au suferit din cauza rigorilor politice şi ideologice. Din contra, el a profitat, şi material, şi moral, de pe urma lor. Operele publicate de Sadoveanu după război sînt, cu excepţia unei povestiri din volumul Fantezii răsăritene (scrisă, totuşi, înainte) şi a romanului Nicoară Potcoavă, lipsite de orice valoare… Considerat colaboraţionist şi reproşîndu-i-se pasivitatea cu care, aflat pentru o vreme în Consiliul de Stat al R.P.R. şi în capul altor instituţii comuniste, a primit abuzurile, crimele, chiar, ale regimului, mai mult, că şi-a trăit bătrîneţea în huzur moşieresc, pe cînd confraţi ai săi piereau în închisoare, autorul Baltagului pare sortit astăzi unui lung purgatoriu, deloc favorabil recitirii şi reeditării operei sale… Pe drept cuvînt au protestat contra lui unii critici contemporani. Sadoveanu nu merită a fi pus la index, deşi cinica nepăsare cu care a întîmpinat oroarea comunistă şi calmul olimpian cu care a beneficiat de favorurile unui regim care-i interzisese pe Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Vasile Voiculescu, Ion Vinea, Ion Barbu, ca să mă refer doar la cîţiva care mai erau în viaţă în anii ’50, sînt condamnabile fără circumstanţe atenuante…”

În concluzie d-le Herford, talentul și opera nu definesc întotdeauna OMUL. La fel și dvs. care de mulți ani duceți o campanie pro-cultura românească în occident, nu trebuie să uitați anii 70, când le încântați auzul, cu Orchestra „DAN HERFORD”, unor potentați ai regimului comunist precum: , Nicu Ceaușescu, Fratii Mizil Mitica si Serghei, Dana Miculescu (actual soția lui Adrian Năstase), Corneliu Vadim, Eugen Barbu la „Barul Melody”,”Athenee Palace”,”Restaurantul Pescaruș” (sursa). Hai că n-ați dus-o rău nici atunci ! Dacă stau bine și mă gândesc, observ că există unele similitudini între comportamentul omului Herford și al străbunicului său, omul Sadoveanu. :). Închei rugându-vă, dacă binevoiți, să mă ”luminați” în legătură cu activitatea editurii dvs. ”Mihail Sadoveanu”, de promovare a lucrărilor marelui scriitor, străbunicul dvs. Am căutat pe net și nu am găsit nimic, în afară de procesele intentate pentru recuperarea averii sale, care vă asigur că nu mă interesează deloc.

Cu stimă și considerație pentru munca dumneavoastră.

P.S. – Reproduc mai jos textul mailului trimis de dl. Herford. Menționez că nu i-am modificat în niciun fel conținutul, ortografia aparținându-i distinsului autor:

Buna ziua stimate ‘Merisor Acru”
astazi si cu totul intamplator am dat peste mizeria de articol unde improsti cu laturi si scuipi cu indarjire pe numele celui care este strabunicul meu. Desigur!Poti sa faci ce vrei pe tituica dumitale/este proprietatea d-tale,dar doresc sa te intrebi: – Nu stii ca inainte de a scrie niste lucruri idioate depsre cineva pe care nu-l cunosti personal,trebuie mai intai sa CONTROLEZI inainte de a face/scrie niste afirmatii total haotice ?!
Studiaza intai VIATA lui Mihail Sadoveanu,dar ca lumea iar pentru Opera ,te iert nu ai s-o poti studia deoarece nu te duce mintea…..Un om care are ceva bagaj de intelect in el nu poate sa scrie in acest stil abject.
Nu stiu ce te-a facut /te-a indemnat sa faci acest lucr! -Habar nu am ce varsta,ai;daca est prea tanar te iert dar nu te uit. – Daca esti vre-un LITERAT” FRUSTRAT, atunci iti inteleg frustratia si te iert deoarece nu esti de vina ca nu poti mai mult!
Cum poti sa-ti bati joc de un Ibraileanu,Calinesc,Ciporaga sau actual Manolescu si sa-i faci de rahat ,,aceasta din cauza ca respectivii au respectat si-l respecta cu piosenie pe acest monstru sacru al literaturii Rimane!
Chiar asa in halul asta ati ajuns in Romania,incat terfeliti TOT…fara respect?!?!

Dan Herford
Mihail Sadoveanu Publishing
   Bucharest-Romania