Prima pagină > Poporul Ales > De ce nu ne-aţi lăsat să vă iubim ? (6)

De ce nu ne-aţi lăsat să vă iubim ? (6)

In-asteptarea-PessahPotrivit planului bolşevic, revoluţia bolşevică a fost doar prima etapă din revoluţia comunistă mondială. După acapararea puterii în Rusia, trebuia să urmeze revoluţionarizarea statelor Europei, cuprinse de vâltoarea Primului Război Mondial. Şi continuarea revoluţiei a urmat, comuniştii reuşind să acapareze puterea (în 1919) doar Ungaria şi Germania (mai exact, doar două landuri – Bavaria şi Saxonia). De remarcat că, în ambele guverne „revoluţionare” din cele două ţări, majoritari erau alogeni.

Concomitent, cu evenimentele „revoluţionare” mai sus amintite, Kominternul acţiona şi la noi, „în România sunt nenumărate greve. Conducătorii lor sunt în cea mai mare parte evrei. Se descoperă organizaţii comuniste: şefii lor sunt evrei. Se arestează curieri, spioni, agitatori; ei sunt în cea mai mare parte evrei”.(O. Popov-lebed.com/2005/art4052.htm)  „Identificarea evreilor cu comunismul se impunea destul de uşor şi în condiţiile când, în Basarabia, de exemplu, către 1940, 90% din membrii de partid ai organizaţiei comuniste o alcătuiau reprezentanţii populaţiei evreieşti.” (V. Nicolenco, Extrema dreaptă în Basarabia (1923-1940))

În ajunul revoluţiilor din Rusia şi Germania, unul din liderii comunişti germani, Hustav Landauer, într-un articol elaborat împreună cu filosoful religios evreu, Martin Buber afirma: „Devotamentul cauzei evreieşti este cauza întregii umanităţi”. Asemenea idei s-au perpetuat, în mod deschis, până în prezent. Cercetătorul evreu M. Laitman, prezent la un post tv rusesc, sublinia că, este posibilă izbucnirea celui de-al III-lea Război Mondial, care se poate declanşa chiar în Orientul Apropiat. Şi numai evreii, „poporul ales”, au misiunea mesianică de a preveni acest război şi a salva omenirea. Anume pentru această misiune, Dumnezeu i-a ales pe evrei şi le-a dat învăţătura necesară. Şi omenirea vede că evreii au ceva deosebit, de unde izvorăşte antisemitismului. Iar antisemitismul va exista atâta timp, până când evreii nu îşi vor realiza „misiunea” (sursa)

În momentele grele pe care le cunoştea Statul român în 1917, o bună parte din evrei s-au angajat în mişcarea revoluţionară bolşevică, care ameninţa să răstoarne monarhia. La Iaşi, unde se evacuaseră autorităţile centrale sub presiunea ocupantului, centre revoluţionare au fost la Socola şi Nicolina, cartiere locuite de evrei (E. Străuţiu). În luna februarie 1920, toate organizaţiile evreieşti din Basarabia, ca Poalei Sion, Bund, Sionish, Tarbut, Societatea culturală evreiască, etc., s-au unit pentru a forma Komferband-ul afiliat la Partidul Comunist din Basarabia. O parte din materialele comuniste se aduceau în Basarabia de Cercul de Propagandă Pipel Relief din S.U.A., prin intermediul ligilor evreieşti din Cernăuţi sau Chişinău. O altă parte se aducea de peste Nistru.

Problema pretinselor persecuţii antisemite întreprinse de Guvernul român, era agitată periodic şi cu multă insistenţă de către organizaţiile mondiale evreieşti, încă de la sfârşitul Primului Război Mondial. Scopul lor era de a obţine, prin presiuni calomnioase continue, o situaţie cât mai bună pentru evrei. Spre exemplu, la 17 ianuarie 1927, Comitetul Delegaţiilor Evreieşti de la Paris a intervenit la Societatea Naţiunilor cu o petiţie, în care învinuia România de antisemitism – lezarea drepturilor evreilor prin acte legislative şi administrative, în contradicţie flagrantă cu Tratatul Minorităţilor şi încurajarea exceselor antievreieşti, „care au îmbrăcat un caracter de pogromuri”. Petiţia aducea „acuzaţii generale” guvernelor României, „fără a aduce nici o precizare şi nici o documentare”.

Guvernului român a răspuns în aprilie 1927 la această „notă”. Printre altele se preciza: intervenţia este neîntemeiată, fiind „respinsă în mod energic de dr. Niemerower, mare rabin al României, …de numeroşi parlamentari evrei, de directori de ziare, de scriitori, etc.” „A vorbi de pogromuri într-o ţară (România) care a dat de curând, adăpost zecilor de mii de refugiaţi evrei din Rusia, constituie o afirmaţie calomnioasă în plus”. În şedinţa Societăţii Naţiunilor din 14 iunie 1927, petiţia Comitetului Delegaţiilor Evreieşti de la Paris, precum şi răspunsul Guvernului român dat acestei petiţii, au fost examinate, luându-se decizia „că nu este locul a da curs acestei petiţiuni”.

Loialitatea minorităţii evreieşti faţă de statul român modern a fost una conjuncturală, în funcţie de interesele ei de moment sau de perspectivă. Izvoarele vorbesc despre boicotarea recensămintelor şi dificultăţi în perceperea impozitelor pe seama acestei comunităţi. În situaţie de război (1877, 1916-1919) statisticile dau cifre extrem de scăzute despre participarea evreilor pe front. Iar faţă cu acţiunile de politică externă ale României, «chestiunea evreiască» a fost agitată mereu ca un factor de presiune, fie că e vorba de recunoaşterea internaţională a independenţei, fie a Marii Uniri. Nu putem să nu amintim că ostilitatea evreilor din teritoriile româneşti unite cu Regatul, a mers până la lupta deschisă, armată şi diplomatică, împotriva idealului naţional românesc.

În interbelic, minoritatea evreiască a avut un rol central în mişcarea subversivă bolşevică din Basarabia. Tineretul evreiesc s-a angajat în acţiunea de aducere a comunismului rusesc (a ocupaţiei sovietice) în teritoriile româneşti, organizând diverse manifestări comuniste, reţelele de spionaj, etc., văzându-şi obiectivul realizat doar în urma ultimatumurilor sovietice din 1940, adresate guvernului român. În iunie 1940, în sfârşit s-a realizat ceea pentru ce luptau parte din evreii basarabeni şi bucovineni – Basarabia şi nordul Bucovinei au fost anexate de Uniunea Sovietică şi sovietizate. Bucuria pentru noua autoritate de ocupaţie, era însoţită de furia faţă de administraţia românească în retragere. Ura anti-românească, care atâta timp a fost oprit de autorităţile de siguranţă româneşti, a căpătat forme extreme. În sfârşit, evreii se puteau manifesta deschis, având în spate tancurile ruseşti, batjocorind Biserica creştină, Armata şi Administraţia română.

Anunțuri
Categorii:Poporul Ales
  1. Anonim
    26/01/2013 la 23:39

    sa inteleg ca esti de acord cu ce a facut Hitler 25 de ani mai tarziu?

    Apreciază

  1. No trackbacks yet.

Comentaţi

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s