Prima pagină > Diverse > Români uitați : Vasile Stroescu

Români uitați : Vasile Stroescu

Vasile StroescuUna dintre cele mai mari personalități a țării noastre, militant pentru menținerea spiritului românesc, în special în provinciile ocupate. A înălțat biserici, școli, spitale, a dat burse studenților din străinătate, a luptat pentru drepturile românilor, oriunde se aflau ei. A militat pentru reîntregirea României și a fost primul președinte al Parlamentului de după Marea Unire din 1918. S-a născut la 11 noiembrie 1845, în Trinca, judeţul Hotin (Basarabia). Era cel mai mic, dintr-un șir de 15 copii, din care nu au supraviețuit decât opt (patru fete și patru băieți). Studiile și le-a facut la: liceul Regional din Chişinău, liceul din Kamenes-Podolski, liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitatea din Moscova, Petersburg şi Berlin. Apoi a călătorit prin Europa şi Africa. Reîntors acasă, a fost numit judecător la Tribunalul din Hotin până la moartea tatălui său, în 1875, când a renunțat la carieră şi s-a stabilit în satul Brânzeni din județul Bălţi.

Nu a reușit să aibă o familie proprie, nu s-a căsătorit niciodată și nu a avut urmași. De multe ori a trecut incognito în provinciile românești, pentru a vorbi mai ușor cu țăranii, preoții și învățătorii satelor, pentru a le afla problemele și pentru a ști cum poate să-i sprijine mai bine. A fost un om cu o vastă cultură, vorbind cu ușurință franceza, engleza, germana, italiana, rusa și câteva dialecte slave. A moştenit de la părinţi mai multe moşii, cu suprafaţa totală de 9.000 ha. Le-a administrat atât de bine, încât, spre sfârșitul vieții sale, ajunsese la 25.000 ha, cărora li se adăugau mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi și numeroase conace. De la el, armata țaristă cumpăra caii necesari cavaleriei !

Pământurile le-a dat în arendă ţăranilor. A făcut donaţii substanțiale cooperativelor agricole şi forestiere, fondurilor caritabile pentru construcţia de şcoli, biserici şi spitale în toate provinciile româneşti, pentru sprijinirea instituţiilor culturale, pentru tipărirea cărţilor, pentru asigurarea cu burse a tineretului studios. Vasile Stroescu a ctitorit bisericile din Şofrîncani, Zăicani, Trinca, Pociumbăuţi, a fondat spitalele din Trinca şi Brătuşeni, a făcut donații în sprijinul bisericilor, spitalelor şi şcolilor din Trinca, Stolniceni și Brînzeni. Cele mai multe donaţii le-a făcut pentru românii din Transilvania, mai ales pentru înfiinţarea de şcoli săteşti în limba română. În aprilie 1910, a trimis bisericii greco-catolice din Ardeal imensa sumă de 100.000 coroane, pentru a contracara efectele Legii învățământului a lui Appony, din 1907, prin care se urmărea maghiarizarea învățământului confesional românesc. Chiar dacă el era ortodox…

În martie același an, Vasile Stroescu mai trimisese 200.000 coroane Fondului Cultural din Sibiu, pentru școlile sătești ortodoxe, și încă 16.000 coroane pentru înființarea de cantine școlare și achiziția de haine, cărți, hârtie etc. În luna mai a trimis încă 100.000 de coroane pentru înființarea Școlii Superioare de fete din Arad, instituție patronată de Reuniunea Femeilor Române din Arad. Condiția donației era ca edificiul cel nou să devină “un focar al redeșteptării multor generații”. Banii îi trimitea în Transilvania, de multe ori cu ajutorul ciobanilor , cusuti în blana oilor !

După Reîntregirea României, Vasile Stroescu, care înfiinţase Partidul Naţional (alături de Iuliu Maniu), a fost ales să prezideze Primul Parlament al Tuturor Românilor, fiind, totodată, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lapuşna şi Bălţi. Drept recompensă pentru actele de binefacere destinate „Bisericii, cărții şi şcolii” şi pentru contribuţia la trezirea conştiinţei naţionale, a fost ales în unanimitate Membru de Onoare al Academiei Române, pe 24 mai 1910. Vasile Stroescu s-a mirat :„o faptă simplă şi firească, s-a produs atâta mişcare şi atâta zgomot”. De asemenea, a fost şi preşedinte de onoare al Partidului Naţional Moldovenesc (1917), Cu puţin înaintea morţii sale, a dăruit 100 ha de pământ şi conacul părintesc de la Brânzeni pentru Şcoala Agricolă şi pentru alte două şcoli-accesorii, de lemnărie şi fierărie, plus o fermă pentru învăţământul fiilor de ţărani din zonă.

La 15 aprilie 1926 a plecat dintre noi. I s-au organizat funeralii naţionale, iar la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, în frunte cu generalul Averescu. Regele Ferdinand şi Regina Maria au trimis coroane de flori, la fel Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi Senatul Ţării. A fost înmormântat la Cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti, pe Aleea Teilor. Acum se numește Aleea Comuniştilor, acolo au fost înmormântați ulterior comuniștii nomenclaturii staliniste. La căpătâi au câte o stelă funerară pe care sunt săpate secera și ciocanul, simbolul “religiei” lor. Drept recunoștință și pomenire veșnică a celui care a fost un mare patriot român, mormântul lui Vasile Stroescu este acoperit de buruienile gratitudinii noastre și înconjurat de un gard ruginit și rupt…

„Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe… Eu îs cu totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea mea… Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea…” (Vasile Stroescu).

P.S. Chiar dacă vine după o mare întârziere şi atenţionarea întemeiată a domnului Stefan Teris. căruia îmi cer scuze pe această cale, aduc menţiunea că informaţiile despre mormânt şi fotografia care au stat la baza acestui articol provin de pe blogul: http://stefanteris.wordpress.com

Anunțuri
Categorii:Diverse
  1. 27/12/2012 la 02:38

    Superb. Voi trece pe acolo sa pun macar o floare si sa aprind o candela.

    Apreciază

  2. 30/12/2012 la 02:09

    Ce blasfemie: intregitorii Tarii alaturi de dezintegratorii ei, ca tatal lui Tismaneanu, de exemplu, aflat tot pe „Aleea Comunistilor”. Dupa ’90. remarca Eugen Mihaescu, Tismaneanu fiul a incercat sa acopere secera si ciocanul cu o fotografie ceramica ovala. Ridicol, un colt de secera si unul de ciocan rasar acum de sub poza fostului komisar NKVD ca niste coarne…

    Apreciază

  3. 19/05/2013 la 18:34

    Domnule Dan Merisor, nu credeti ca ar fi fost deontologic sa indicati si sursa foto si a informatiei cu stelele din Aleea Comunistilor?

    Apreciază

  1. No trackbacks yet.

Comentaţi

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s