Prima pagină > Poporul Ales > A exagerat Eminescu ? (2)

A exagerat Eminescu ? (2)

024Să luăm, pe rând, citatele incriminate de tov. rabin Moses Rosen şi hai să le analizăm din punct de vedere istoric. Sunt foarte curios dacă omul Mihail Eminescu a fost un antisemit fanatic, care ura din tot sufletul evreii. Sau dacă pur şi simplu îşi pierduse minţile, nevoind să observe „contribuţia” dezinteresată şi benefică, a comunităţii evreieşti, la dezvoltarea societăţii româneşti. Vom consulta documente şi studii oficiale, unele scrise chiar de membrii acestei neprihănite etnii. Tovarăşul rabin M.R. începe cu un citat din „Jidovul talmudist”:  „şi în aceastã ţarã au început a se îmbulzi în oraşe şi sate cetele internaţionalei iudaice, poporul menit de Biblie de a domni asupra pãmântului întreg”. Articolul apăruse în „Curierul de Iaşi” din 25 iunie 1876.

Trecând peste exprimarea plastică, să analizăm ce constatase poetul: „In ciuda unor masuri restrictive adoptate impotriva evreilor, numarul lor creste pe tot parcursul secolului al XIX-lea, in special dupa pacea de la Adrianopol (1829) cand in Tarile Romane patrunde capitalul apusean… Astfel, daca la recensamantul din 1803 in Moldova erau aproximativ 12.000 de evrei, in 1859 erau in jur de 130.000 (!), reprezentand 3% in ansamblul populatiei. In Muntenia intre 1838 si 1859 numarul evreilor creste de la 1960 la peste 17.000. Iar la recensământul din 1899 în regatul România se înregistrau 299.632 locuitori evrei” (http://biserica.org). Cu alte cuvinte, Eminescu doar subliniază evidenţa, societatea română invadată de evrei. Practic, în mai puţin de un secol, populaţia evreiască crescuse, în Ţările Române, de 21 de ori !

Cu ce exagerează poetul, sau cum denaturează adevărul când afirmă că se îmbulzeau cetele poporului ales ? Datele sunt foarte clare şi ne descriu o adevărată invazie.  Datorită liberalizării comerţului în 1829, năsucul evreiesc adulmecase imediat posibilitatea unor afaceri profitabile în Ţările Române. Dacă i-ar fi interesat doar asigurarea unei existenţe decente, integrarea în societate şi participarea la dezvoltarea ei, ar fi poposit mai demult pe aceste plaiuri, ar fi lucrat pământul, etc. Dar unde aţi văzut evreu prăşind ? Iată şi un exemplu: Moses Haim Montefiore a fost un om de afaceri, bancher, filantrop şi activist pe tărâm obştesc pentru evrei. În anul 1855 a cumpărat în Jaffa (Palestina) o livadă de portocali pentru a furniza locuri de muncă evreilor locali, dar experienţa a eşuat, fiindcă ei nu erau obişnuiţi cu munca fizică…

B.P. Haşdeu scria în anul 1868 lucrarea „Istoria toleranţei religioase în România”, în care la pag. 155 arată: ,,Cremieux susţine că ţara aceasta, pînă să fie locuită de români, a fost locuită de jidovi şi că prin urmare nu jidovii au năpădit Ţara românilor, ci românii au năpădit Ţara jidovilor, nu Ţara românilor trebuie deşărtată de jidovi ci Ţara jidovilor trebuie deşărtată de români” (Isaac Jacob Crémieux a fost preşedinte al Alianţei Universale Israelite din 1864).

Şi ce fel de cetăţeni evrei intrau ilegal în acele timpuri, invadând satele şi târgurile româneşti ? Oameni cu stare, profesionişti, erudiţi ? Să vedem ,,prosperitatea şi civilizaţia” pe care au adus-o ei românilor, atît de des invocată pentru a justifica invazia ca fiind o necesitate economică cerută chiar de către băştinaşi pentru că românii nu se pricepeau în vremurile acelea decât la ghioagă şi sapă. Uite aşa săracii evrei au trudit, cărând în spate leneşa Românie până s-au extenuat.

Iată hrisoave publicate în cartea „Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România”, apărută în anul 1990 sub directa îndrumare a rabinului Moses Rosen. Într-un document al vămii din Moghilău datat 1765, se arată că din 294 negustori ce au trecut graniţa venind în Moldova, 118 erau mozaici, iar din aceştia numai 4 nu au aveau ca marfă holirca (rachiu din cereale), cantităţile aduse pentru vînzare fiind de la 15 litri pînă la 450. Un alt document, aflat la pagina 207, emis de Cancelaria Aulică Imperială la 31 mai 1781: ,,astfel încît iudeul trebuie a-şi dobîndi existenţa şi cîştigul aproape numai pe seama supusului localnic, care în Transilvania nu este, încă, destul de luminat, pentru a se putea apăra de şiretenia obişnuită a acestui popor, iar de multe ori fiind strîmtorat, se vede nevoit să primească ajutorul pe care i-l oferă jidovii, care ajutor însă curînd îl va duce de rîpă.”

La pagina 247 găsim un document dat în Iaşi la 28 noiembrie 1782, de domnitorul Alexandru Mavrocordat prin care li se interzicea evreilor să mai locuiască la sate şi să mai deţină cîrciumi pentru că: ,,…Domnia mea hotărîm, ca jidovii cîţi se află în ţara aceasta, să locuiască prin tîrguri, după cum sînt aşezaţi,… iar prin satele ţărei nicidecum să nu fie volnici a locui, nici a face aleşveriş (afaceri) cu vînzare de băutură şi orîndării (arendă) prin sate, căci cu viclenie îi păgubesc şi jăfuiesc,… Această breaslă a jidovilor, după ce s-a obicinuit cu acest fel de urmări, a cumpăra cu anul moşii de pe la stăpîni şi a ţine orînde (arende) prin sate, nu puţine supărări şi pagube au pricinuit nu numai la stăpînii moşiilor, ci şi la locuitorii acestor sate, căci niciodată ei de acele tocmele şi zapise nu se ţineau, ci fel de fel de pricini şi amestecături arăta, spre păgubirea stăpînilor moşiilor, şi în loc unde era să se folosească stăpînii de veniturile moşiei sale cîte ceva, pagube şi supări avea. Al doilea, pe locuitorii săteni îi îndatorea cu bani din vînzările băuturilor lor; şi unde de pe băuturi rămînea cineva dator, cîte cu ce, ei, ca nişte înşelători, îi încărca şi îi năpăstuia mai mult îndoit şi întreit, din care cei mai mulţi dintre locuitori se sărăcea cu totul…  de vreme că ei cu totul şi toţi porniţi sînt numai spre aceasta, a cerca chipuri cu care ar putea să înşele, să năpăstuiască, ori pe stăpînii moşiilor la tocmelele ce fac, ori pe locuitori să-i încarce la cîte puţine datorii ce rămîn de pe băutură. Căci fiind jidovii aceştia oameni săraci, după cum singuri ei se mărturisesc,…  o socotesc ca o neguţătorie, iar nu se uită la pagubile şi sărăciile ce le pricinuiesc la mulţi din partea lor…”

O comisie austriacă, care funcţiona în anul 1781, arată că în Bucovina: „Iudeii de aici se hrănesc mai mult cu cîrciumile şi dau prilejul poporului să bea şi să se strice. Prin expulzarea lor ar fi hrana mai ieftină, beţiile s-ar mai opri, înşelătoria în negoţul cu mărfurile ar înceta, preţul arenzilor ar scădea şi satele s-ar păstra”. Mai jos aveţi un colaj din 4 fotografii. În ele puteţi vedea evrei din Polonia şi Rusia, aşa cum se prezentau la sfârşitul sec. XIX. Dintre ei, mulţi au emigrat în România…

e1

Anunțuri
Categorii:Poporul Ales
  1. ad.rian
    02/07/2013 la 17:22

    Se stie, dar nu-i suficient, caci fiecare generatie uita si pentru cea care vine dupa ea.

    Apreciază

  2. 14/09/2015 la 06:46

    Romanii sunt o rasa de animale salbatice cu o mentalitate a Evului Mediu, asemanatoare cu cea a lui Yishmail. Intotdeauana au fost si vor ramane codasii Europei pentru ca sunt indobitociti si manipulati de una dintre cele mai tampite religii care a perpetuat vreodata umanitatea. Nu exista vre-o ideologie mai incoerenta, mai gîbă, mai grețoasă si mai scârboasă decat crestinismul ortodox, unde avem aceasta imagine gretoasa si diabolica a unui maimutoi semizeu, care este tintuit pe un lemn pentru a aduce salvare altora. Ma apuca voma doar cand ma gandesc. Macar daca statea mort dreakului, dar ati trebuit sa-l inviati inapoi – vizitati http://www.OrtodoxPagan.com pentru mai multe detalii.

    Apreciază

  3. merisorul
    23/09/2015 la 11:04

    Dle. Daviebou, daca tot suntem o „rasa de animale salbatice” ce ati cautat prin „padurile” noastre ? Ati venit sa ne civilizati sau doar sa ne sugeti… seva ? Cand te mai apuca voma gandindu-te la Isus cere-i pastile lui Elie Wiesel. Si el are o greata fata de crestini de numa’ numa’ ar voma pe ei.

    Apreciază

  1. No trackbacks yet.

Comentaţi

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s