PNŢ-ul, partidul cameleon – 5

„Materialul clientului” reprezintă cea mai comodă şi inatacabilă sursă când vrei să prezinţi detalii incomode ale activităţii unor persoane sau organizaţii. Din acest motiv, vom apela la site-ul „corneliu-coposu.ro”, o pagină web dedicată activităţii fostului mare om politic şi renumita „ro.wikipedia.org”. La 10.11.1928 Iuliu Maniu, preşedinte al Consiliului de Miniştri desemnat (fără prealabile alegeri !) de Regenţă, a prezentat lista guvernului PNŢ. Deasemenea a dizolvat Parlamentul şi a fixat data alegerilor pe 12 decembrie la Cameră, respectiv 15-19 decembrie 1928 la Senat.

Principiul : „cine guvernează, câştigă alegerile” (oare de ce şi cum ?) s-a respectat şi în cazul „democraticelor” alegeri organizate de PNŢ 🙂 : 77,76% şi 348 de mandate pentru Cameră pentru ţărănişti ! Nu vreau să intru în detaliile organizării şi desfăşurării alegerilor dar, în afară de cele din 1937, toate au respectat acel principiu, transformat în tradiţie. Dacă până atunci, guvernele liberale promovaseră politica economică „prin noi înşine”, încurajând dezvoltarea capitalului şi afacerilor autohtone, guvernul ţărănist trece la politica „porţilor deschise” capitalului strain. Cum s-a materializat aceasta şi cât de benefică a fost pentru ţară, judecaţi voi.

Guvernul PNȚ a contractat o serie de împrumuturi externe, pe baza cărora s-a trecut la stabilizarea monetară a leului, a cărui greutate în aur a fost scăzută de circa 32 de ori față de anul 1892, precum și la convertibilitatea deplină a monedei naționale (buuuun, dar…). În acest context, s-au acordat o serie de monopoluri pe termen lung unor firme străine – monopolul chibriturilor a fost încredințat firmei suedeze Svenska Tändsticks Aktiebolaget, telefoanele au fost concesionate către International Telephone and Telegraph Corporation (S.U.A.) etc.

Alte măsuri legislative importante au privit cooperația, vânzarea pe credit a mașinilor industriale, organizarea Creditului Funciar Rural și a Creditului Agricol, ameliorarea terenurilor degradate, adoptarea unui nou tarif vamal, inițierea unui vast program de modernizare a drumurilor, reglementarea circulației pământurilor cultivabile (prin care se stabilea o limită de 25 ha de familie pentru dobânditorii de teren cultivabil, care nu puteau fi decât cetățeni români, care să fie agricultori), reprimarea cametei, introducerea contractului colectiv de muncă (lege prin care se introducea, pentru prima dată, concediul de odihnă plătit de 7-30 de zile pe an), reorganizarea administrativă a țării etc. (buuuun, dar…).

La 01.01.1931 guvernul PNŢ introduce „curbele de sacrificiu” care au constat în scăderea salariilor tuturor funcționarilor publici cu circa 10-25% (vă sună cumva familiar ?). Tot în perioada acestei guvernări ţărăniste se desfăşoară celebra „afacere Skoda”, altă bubă urât mirositoare din istoria PNŢ-ului. Despre această afacere de corupţie la nivel înalt, ce a lăsat răni adânci în prestigiul şi credibilitatea PNŢ-ului, vom discuta în următorul articol.

va urma