PNŢ-ul, partidul cameleon – 4

„Marşul asupra Bucureştiului” este una dintre paginile negre ale istoriei PNŢ. În ziua de 06.05.1928, în sala Caragiale din Alba Iulia, au fost prezenţi 677 de delegaţi la Congres. La sfârşitul dezbaterilor, liderii PNŢ au ieşit în faţa mulţimii adunate pentru a ţine cuvântări. Procentajul covârşitor din marea masă de oameni era deţinut de membrii ţărănişti, socialişti şi comunişti (!). Dar apăruseră şi membrii Partidului Popular Maghiar, o formaţiune un picuţ mai separatistă :).

Ce s-a întâmplat ? Pentru marii iubitori ai „imaculatului” PNŢ vom prezenta câteva doleanţe ale participanţilor : 1. Repunerea la vot a unirii Transilvaniei cu România. 2. „Luaţi bine aminte, la Alba Iulia s-a făcut unirea, tot la Alba Iulia se poate desface !”. „Să tragem cu tunul conştiinţei la Bucureşti. Loviturile de aici vor sparge urechile surzilor. (…) vom face din fiecare cetăţean un infanterist, ca cu baioneta să-i scoatem din bârlog.” 3. S-a promis o politică dedicată muncitorilor şi ţăranilor care va fi pusă în practică din secunda 1 a venirii la putere. Şi multe alte promisiuni absolut irealizabile (vă sună cunoscut ?). Într-un târziu, printr-o hărmălaie amestecată cu steaguri tricolore şi roşii, adunarea s-a transformat într-un marş destinat a da jos guvernul şi impune unul ţărănist.

Lui Maniu i se cam face frică de perspectiva asocierii cu o mişcare ilegală şi de amploare, aşa că porneşte să-şi saboteze propriul partid. Ia, pe ascuns, legătura cu primul ministru Tătărescu şi stabilesc împreună o strategie de stopare a fenomenului prin câteva acţiuni subversive. Între timp coloanele de manifestanţi ocupaseră gările din Vinţul de Jos şi Teiuş, solicitând trenuri pentru Bucureşti. „Marşul asupra Bucureştiului” al PNŢ-ului se dorea a fi o clonă a„Marşului asupra Romei” organizat de fasciştii lui Mussolini în 1922. Fericita diferenţă a fost aceea că acela s-a desfăşurat în Italia iar PNŢ-ul se afla în politica României :).

Cu sprijinul şi informaţiile furnizate de Maniu, guvernul va reuşi să ducă în ridicol mişcarea de forţă ţărănisto-socialisto-comunistă. El pune la dispoziţia manifestanţilor trenuri, dar destinaţiile vor fi cu totul altele, împrăştiindu-i prin ţară. Face arestări şi instaurează ordinea în câteva focare din zona Sălaj, iar cei plecaţi spre capitală sunt hărţuiţi de jandarmi şi se lasă păgubaşi după câţiva zeci de km. Aşa s-a terminat acţiunea de forţă a stângii româneşti prin care se urmărea schimbarea „democratică” a guvernului. Un Fâs bine garnisit cu trădări.

Cu toate acestea, datorită problemelor financiare născute de criza economică mondială, la 08.11.1928 Regenţa instalează primul guvern PNŢ, condus de Iuliu Maniu. Ce a făcut acest guvern în perioada 1928-1931 vom vedea în articolul următor.

va urma